Emotiile si performanta sportiva
15 martie 2017
Interviu cu Tudor Dorobantu, campionul cerului
28 martie 2017

Excelenta este un obicei! Dialog cu Claudiu Keseru

Pe Claudiu Keseru îl cunosc de pe vremea cand urmăream debutul său în echipa mare a lui FC Bihor. Avea 15 ani iar primul gol în divizia A l-a dat în deplasare la Timișoara, într-un meci pierdut atunci de FC Bihor cu 2-1. De abia făcuse 16 ani. Curând după aceea a fost transferat la Nantes, unde a fost format ca jucător profesionist de un club puternic, din Franța și care îl avea la acea vreme, în lot, pe Viorel Moldovan. Ușor, usor, Keșeru a trecut etapă peste etapă, apoi a devenit titular în lotul mare al echipei FC Nantes. A trecut pe la mai multe echipe din primele două ligi din Franța pentru ca apoi, in perioada maturității sale să se întoarcă să joace pentru Steaua București și apoi pentru naționala mare. În acest context, l-am cunoscut personal pe Claudiu din dorința sa de a reuși să dea ce are mai bun din el. Erau discuții lungi, de câteva ore, discuții care după cum afirmase el, ”îmi fac pielea de găină”. Era atent, foarte implicat, punea întrebări multe. Erau cele mai grele întrebări pe care le-am primit vreodată. Nu degeaba era olimpic la matematica. Pleca motivat, cu sufletul ușurat, conștient de valoarea sa și de faptul că are foarte multe să își demonstreze (doar lui și nimănui altuia). Întâi si-a resetat gândirea, apoi au venit golurile. Și nu se mai opreau. A devenit golgeterul Stelei, al României, acum al Bulgariei. Experiența sa îmi demonstrează puterea credinței și a faptului că excelența este un obicei!

De ce ai ales să te faci fotbalist?

Nu știu, a fost o decizie naturală, ținând cont de faptul că tatăl meu făcea fotbal și mă ducea de mic la meciurile lui și apoi a devenit o pasiune logică pentru mine.

La ce vârstă ai conștientizat că vrei si poți să devii un fotbalist mare?

Este flatant ceea ce spui despre mine, dar am simțit că am un potențial extrem de promițător în momentul în care am fost selecționat la naționala de juniori, eram căpitanul echipelor reprezentative la care activam, am început să joc, să dau goluri și la un an după aceste selecții a venit și pasul spre echipa mare și de atunci părea că devine tot mai tangibil acest lucru.

La ce vârstă consideri că te-ai împlinit din punct de vedere profesional?

Cred că e vorba de momentul actual. Acum mă simt împlinit din punct de vedere profesional pentru că am atins un nivel de maturitate sportivă de care sunt mândru.

Care a fost cea mai mare bucurie pe care ai trăit-o in fotbal?

Cu siguranță au fost mai multe momente de bucurie, dar cred că cea mai mare bucurie a fost debutul meu pentru echipa națională, cu mențiunea faptului că am și înscris în acel meci.

Care a fost cel mai mare obstacol mental pe care l-ai depășit?

Cred că este vorba despre acea presiune interioară, exigența aceea dusă la limită, cu care încă mă lupt, dar în proporție destul de ridicată, am reușit să o contracarez. Mă refer la presiunea rezultatului final (dorința de victorie) și a performanțelor pe care le realizez meci de meci (dorința de a marca).

Cum l-ai depășit?

Aici te includ și pe tine, pentru că ai avut un rol extrem de important datorită numeroaselor întâlniri pe care le-am avut și a subiectelor pe care le-am deschis. Împreună, în acele discuții am găsit modalitățile cele mai eficiente de a depăși acele bariere și de a pune problema, dintr-un alt punct de vedere, pentru a ajunge să mă concentrez pe acele detalii mici, pe care eu le pot controla și apoi pentru a ignora acele detalii pe care nu pot decât să le influențez.

Cât de important consideri că este antrenamentul mental în cariera unui fotbalist?

Antrenamentul mental este foarte important pentru că din punctul meu de vedere, diferența dintre doi fotbaliști de aceeași valoare este dată de aspectul mental, al încrederii, al concentrării și acesta te transformă dintr-un fotbalist foarte bun într-unul excepțional și automat, rezultatele se vor simți.

La ce vârstă sugerezi că ar trebui începute aceste pregătiri mentale?

Eu cred că pregătirea mentală trebuie începută cât mai rapid pentru că la o vârstă fragedă se văd progresele cele mai importante și acolo se poate forma o mentalitate de învingător, de campion. Aceasta îl poate ajuta pe sportiv să caute progresul său și să își atingă potențialul.

Care este diferența dintre pregătirea mentală de grup și cea individuală.

În momentul în care se lucrează cu un colectiv, psihologul sportiv nu poate fi atât de eficient cât aș dori eu. În grup se ating subiecte generale necesare colectivului, se formează coeziunea și comunicarea eficientă în cadrul echipei. Dar în momentul în care lucrezi individual, acolo poți atinge subiecte mult mai delicate și care te pot face să progresezi mult mai repede. În acest context, te deschizi, îți oferi toate problemele pe tavă și apoi, la fel ca la un joc de puzzle, încerci să le refaci pentru a regăsi cea mai bună variantă a ta.

Ai vreo experiență personală în ceea ce privește pregătirea ta mentală pe care vrei să o relatezi?

Da, experiența personală pe care vreau să o relatez este vorba de momentul Steaua, când am venit din campionatul francez și am început să lucrez cu tine. Aveam frustrări legate de ineficiența mea, îmi puneam singur presiune. Am observat că pe măsură ce discutam apăreau anumite beneficii tangibile și ușor de recunoscut. Adică, în momentul în care abordam anumite meciuri cu un anumit gând, fiind focalizat pe anumite aspecte, la finalul acelui meci reușeam să ating ceea ce îmi propusesem înainte și acest lucru îmi dădea încredere, libertate și dorință de autodepășire.

Care au fost cele mai inspirate investiții profesionale pe care le-ai realizat?

Investiția profesională am făcut-o de mic pentru că, la fel ca orice copil care începe sportul de performanță, trebuie să meargă în paralel cu școala. Aș considera ca o investiție și momentele de sacrificii din copilărie pentru a mă dedica total fotbalului și la un moment dat e clar că, școala a trebuit să treacă pe planul doi. Aceasta s-a întâmplat în momentul în care am început să am satisfacții pe plan profesional și să simt că am un viitor în fotbal.

Ce crezi că lipsește fotbalului profesionist din Romania?

Nu știu dacă lipsește dar cu siguranță poate fi dezvoltat este partea mentală pentru că acoperă detalii care cu siguranță ar ajuta fotbalistul român sau fotbalul românesc, în general, să atingă un nivel mult mai înalt și mai competitiv.

Ce aspirații profesionale ai in continuare?

Aspirațiile profesionale pe care le am se referă la progresul meu permanent. Nu mă pot exprima din punct de vedere a destinațiilor mele pentru că acestea depind de foarte mulți factori și eu nu sunt singurul decident în acest caz. Dar în fiecare zi îmi propun să dau tot ce am mai bun, să cresc fizic, tactic, mental și să mă exprim cât mai eficient în jocul meu.

Dacă vei fi cândva antrenor, ce va conține echipa ta de lucru?

Dacă mă voi face antrenor, cu siguranță voi avea nevoie de oameni de încredere și cu siguranță voi avea și o persoană care să acopere aspectul mental al fotbalului pentru că din punctul meu de vedere dacă vrei să fii antrenor trebuie să acoperi toate aspectele posibile pentru a-ți ajuta lotul să își atingă potențialul maxim.

Un ultim gând pentru cei ce te urmăresc…

Va mulțumesc tuturor celor care mă urmăriti! Mă simt flatat de acest lucru și cu siguranță în momentul în care am evoluții foarte bune sunt așa și datorită suportului vostru și va pot garanta, în continuare, că întotdeauna voi da ceea ce am mai bun din mine.

Material realizat de Ioan Popoviciu, psiholog sportiv

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *