Importanta Liceului cu Program Sportiv Cluj-Napoca in educatie si rolul in comunitatea locala
11 februarie 2020
Fructele – prieten sau dusman
14 februarie 2020

Imageria mentala in artele martiale: exemplu practic

Lucrez de câteva luni cu sportivul inimos din imagine, în vârstă de 9 ani. În prezent se pregătește intens pentru examenul de schimbare a centurii, care va avea loc în cca. două săptămâni. A depășit de mult problemele cu care se confrunta când am început colaborarea și
continuăm pregătirea psihologică pentru dezvoltarea sportivă și pentru viață. Odată ce a depășit temerile care au apărut într-un anumit context competițional, i-au crescut încrederea în sine și inițiativa la școală și în relațiile cu ceilalți. Transa hipnotica, poveștile terapeutice, jocurile pentru antrenarea răbdării și a atenției, a vitezei de reacție și de acțiune, cele pentru creșterea vitezei mentale (viteza perceptivă și
capacitatea de a lua decizii rapide) și toate celelalte tehnici utilizate, au fost urmate însesiunea de lucru astăzi de imageria mentală.
Imageria mentală este o tehnica valoroasă utilizată în sportul de performanță, care ajută sportivii să își dezvolte abilitățile tehnice și să își vizualizeze calea către succes în context competițional. Pe scurt, aceasta constă în vizualizarea mentală de către sportiv a unor mișcări sau succesiuni de mișcări specifice sportului pe care îl practică.
Este importantă calibrarea mișcărilor mentale cu cele efective și vizualizarea cât mai exactă în plan mental a modelelor de mișcare, din perspectiva kinestezică (mișcarea în sine), spațială și temporală.

Iată cum am procedat concret cu acest sportiv, practicant de arte marțiale:
1. Am solicitat sportivului să efectueze o kata semnificativă (complexă și dificilă, și în același timp, suficient de exersată anterior încât să cunoască bine succesiunea mișcărilor).
2. Am filmat execuția kata și am observat durata acesteia.
3. Am privit filmul împreună cu sportivul, discutând despre corectitudinea mișcărilor pe care le-a efectuat (el este expertul și are capacitatea de autoevaluare).
4. I-am explicat (corespunzător nivelului său de înțelegere) în ce constă imageria mentală.
5. Am facilitat obținerea unei stări de relaxare mentală.
6. I-am solicitat să își imagineze aceeași kata în plan mental.
7. Am cronometrat timpul de execuție mentală.
8. Am comparat cei doi timpi obținuți.
9. Am discutat despre diferențele înregistrate și am identificat cauzele acestora. Una dintre ele: „Când mi-am imaginat nu mi-am văzut bine picioarele; în realitate le-am mișcat mai mult”.
10. Am recomandat modalități de depășire a dificultăților experimentate în plan mental.

11. Am solicitat sportivului să reia exercițiul de imagerie mentală și am înregistrat din nou timpul. Diferența inițială (de 7 secunde) s-a redus.

Având în vedere vârsta sportivului și capacitatea de concentrare a atenției specifică vârstei, am oprit antrenametul în contextul progresului realizat. Cu sportivii de vârstă mai mare, reiau exercițiul până la obținerea unui timp de execuție în plan mental cât mai apropiat de
cel înregistrat în plan fizic. Sportivul din acest exemplu efectuează trei antrenamente pe săptămână la sala de arte marțiale. I-am recomandat ca în trei din cele patru zile în care nu se antrenează fizic și tehnic să facă antrenamente psihologice bazate pe imageria mentală. Practic, efectuează, pe rând, exerciții de imagerie mentală cu fiecare kata pe care trebuie să o demonstreze la examen.  Un avantaj important al imageriei mentale este contribuția la fixarea abilităților tehnice, în completarea antrenamentelor fizice. Astfel, timpul de refacere poate fi utilizat eficient efectuând aceasta activitate psihologica.
Odată desprinsă, tehnica imageriei mentale este utilizata cu succes în timpul desfășurării competițiilor sportive.

Psiholog sportiv Razvan-Gabriel Zaharia

Contact: 0721184304

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

99 − = 96