Jocul din mintea ta este decisiv
11 ianuarie 2017
Gestionarea durerii in performanta
19 ianuarie 2017

Ionut Irimus, campionul dintre buturi

Ne-am „oprit” asupra lui Ionut Irimus, unul dintre cei mai apreciati jucatori ai echipei Dinamo, campioana in exercitiu a Romaniei, la handbal masculin, considerand ca este un model atat pentru sportivii actuali, cat si pentru cei care vin din urma si isi propun sa ajunga sus. Modest, sincer si foarte ambitios, Ionut a reusit sa ajunga la inimile suporterilor prin atitudinea si daruirea de care da dovada, in teren.

Cum ai inceput handbalul? Cum au fost primii pasi?

M-am apucat destul de tarziu, la juniori 2. Imi  amintesc faptul ca eram in fata blocului, a venit un antrenor, de la CSS Baia Mare si m-a intrebat daca vreau sa stau in poarta la handbal. Am acceptat. Eu trebuia sa joc minim o repriza pentru ca celalalt portar nu avea talie. Mi-a placut mult pentru ca jucam, iar din acel moment nu am lipsit de la nici un antrenament. De fiecare data cand mergeam la antrenament aveam un sentiment placut, totul era frumos, vazut prin ochii copilului, mai ales ca Baia Mare avea o echipa foarte puternica, iar eu aveam ocazia sa il vad la lucru pe Daniel Apostu, portarul echipei de la acea vreme, care a fost idolul copilariei mele.

Care au fost cele mai emotionante momente din viata ta?

Pe plan personal, atunci cand a venit pe lume fiul meu, Luca Ionut, iar pe plan profesional, anul trecut, cand am luat tiltlul cu Dinamo. Doua momente extrem de fericite din viata mea, care m-au facut sa ma simt implinit, cu adevarat.

Care este cel mai mare regret al vietii?

Ca orice sportiv, mi-am propus sa ajung la cel mai inalt nivel, in momentul de fata, singurul regret major pe care il am fiind faptul ca nu am reusit sa particip cu echipa nationala a Romaniei la un turneu final.

Daca ai avea o bagheta magica, ce ai schimba in viata ta?

In mod cert, as face cumva sa nu fi avut parte de accidentarile prin am trecut. Cred ca acesta este cel mai mare obstacol, in cariera unui sportiv, pentru ca te tin pe loc si te impiedica sa progresezi.

Ce a avut Dinamo, in plus, fata de celelalte competitoare, sezonul trecut, de a reusit sa castige campionatul?

Atitudinea jucatorilor, unitatea grupului si suportul fanilor. E minunat sa simti ca ai in spate niste suporteri asa cum are Dinamo, care te motiveaza si te sustin in momentele speciale.

Ce le lipseste echipelor romanesti de handbal masculin, pentru a se impune la nivel european?

Din punct de vedere sportiv, Romania are jucatori foarte buni, dar eu cred ca ne lipseste increderea. In aceasta campanie de calificare la Campionatul European am avut doua victorii foarte importante si sper sa fie un nou inceput si sa ne si calificam, pe viitor. Jucatorii romani, daca ar avea mai multa incredere in sansele lor, ar ajunge departe.

In Romania, psihologia sportului nu este un domeniu la fel de dezvoltat precum in tari ca Germania, Italia, Franta sau Spania. Cum am putea dezvolta acest domeniu, atat de fascinant?

Din pacate, oamenii de sport din Romania nu au cultura implicarii unor astfel de specialisti in cadrul echipelor. Ar fi ideal ca orice club sportiv, care isi propune sa faca performanta sa coopteze in cadrul staffului un psiholog. Colaborarea cu un psiholog ar putea sa ne ajute sa dobandim mai multa incredere in fortele proprii, ne-ar ajuta sa facem fata presiunii din momentele tensionate ale competiilor. Ar trebui sa ne inspiram din modelul celor de afara, care dau dovada de un mental puternic in momentele cheie.

Ai colaborat vreodata cu un psiholog sportiv? Ce beneficii ti-a adus colaborarea?

Am colaborat la echipa nationala, in 2010, cand am avut dubla cu Rusia. Acasa am pierdut la patru goluri. Dupa meci am avut mai multe discutii cu psihologul, iar in Rusia am castigat la cinci goluri si ne-am calificat la Campionatul Mondial. Cred ca ne-a ajutat foarte mult sa ajungem sa fim increzatori si sa dam totul pe teren.

Ce ai recomanda noii generatii de handbalisti pentru a ajunge la performantele tale?

Le-as recomada sa fie seriosi si increzatori. Sa plece la drum cu convingerea ca atunci cand muncesc, cand au ambitia de a reusi si cred in ceea ce fac, totul este posibil. Generatia tanara ar trebui sa ia in serios ceea ce fac, pentru ca doar asa pot reusi sa ajunga sus.

Ce planuri ai dupa ce te vei retrage din activitate?

Mi-as dori sa raman in lumea handbalului si sa continui drumul pe care l-am inceput. Nu ma gandesc la retragere, pentru ca atunci cand faci de atata timp un lucru si pui suflet, in ceea ce faci, incerci sa amani, cat mai mult, acel moment. Daca totusi nu voi reusi sa raman in fenomen, cu siguranta voi pune in practica alte idei si ma voi orienta in alta directie, pornind o afacere proprie.

De ce crezi ca majoritatea sportivilor romani intampina dificultati de adaptare si reintegrare sociala, dupa retragerea din activitate?

Raspunsul e simplu: sportul de performanta cere implicare 100%, ceea ce inseamna ca nu mai ai timp pentru alte aspecte ale vietii. Cei mai multi sportivi se axeaza doar pe ceea ce le cere viata sportiva, traiesc momentul si nu isi fac un plan pentru viitor, dupa ce renunta la cariera sportiva. Chiar daca este greu sa accepti ca la un moment dat trebuie sa renunti la ceea ce faci de o viata, tot trebuie sa fii pregatit si pentru momentul retragerii, sa iti asiguri stabilitatea financiara si sa iti gasesti rostul.

Care sunt cele mai importante valori ale vietii?

Pe primul loc este familia, sotia si copilul. Apoi as spune modestia, onestitatea si credinta.

Pune-ti o dorinta si spune-ne-o!

Sa fiu sanatos si sa pot ajuta echipa, prin evolutiile mele.

 

Interviu realizat de Ramona Farcau

 

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

64 − 55 =