Gestionarea durerii in performanta
19 ianuarie 2017
Adrian Andronic, pe urmele performantei
23 ianuarie 2017

Unde sunt suporterii?

Indiferent daca practicam vreun sport sau suntem simpli sustinatori ai sportului, este tot mai vizibil, pentru toata lumea, faptul ca publicul din Romania se indeparteaza tot mai mult de stadioane sau de salile de sport. Am putea dezbate aceasta problema, la nivel general, dar cel mai concludent exemplu este ceea ce se intampla acum cu fotbalul romanesc, cel mai popular sport la nivel national…inca. Fotbalul ramane un sport popular pentru ca, cel putin la nivelul sportivilor legitimati, domina autoritar ponderea celor care practica un sport de performanta, in Romania. Fotbalul romanesc are, in prezent, 132.992 de sportivi legitimati, comparativ cu handbalul, de exemplu, care are numai 7.845 de sportivi, desi in istoria recenta, handbalul romanesc a reusit performante mult mai rasunatoare decat echipele de fotbal, din Romania, ajungand prin Oltchim intr-o finala de Champions League,in 2010,  competitie cucerita in 2016 de catre CSM Bucuresti.
In tot acest context ne intrebam unde sunt suporterii care sa ii sustina pe cei 132.992 de fotbalisti legitimati. Trebuie precizat faptul ca cei care intregesc aceste cifre sunt jucatori la nivelul celor cinci ligi de fotbal, din Romania, precum si cei care activeaza la nivel de copii si juniori.

Daca privim statisticile, vom constata faptul ca audienta pe care o are pe stadioane Liga 1 de fotbal din Romania, se plaseaza pe locul 29 in Europa, cu o medie ingrijoratoare de doar 3.747 de spectatori pe meci. Pe primele pozitii regasim Bundesliga, cu 43.305 spectatori pe meci, urmate de ligile din Anglia, Spania, Italia, Franta sau Olanda. Pentru a avea o imagine de ansamblu asupra a ceea ce se intampla in Europa, nu putem trece cu vederea faptul ca Liga a doua din Germania are o medie de aproximativ 17.000 de spectatori pe meci.

In aceasta situatie se naste intrebarea „Unde sunt suporterii?” si de ce s-a indepartat lumea de acest sport?
Cauzele declinului sportului romanesc, in general, si in mod particular ale fotbalului din Romania isi au originea  in managementul defectuos al celor care conduc cluburile sau forurile fotbalistice, precum si la nivelul calitatii sportive a celor care practica fotbalul.

CORUPTIE, SCANDALURI SI DECLARATII JIGNITOARE

M-am certat si cu Mitica Dragomir, dar fara jigniri. El m-a facut oligofren, eu l-am facut zdreanta, dar nu ne-am insultat.  Gigi Becali

Scandalurile de coruptie din sportul romanesc, dar mai ales din fotbal, au indepartat lumea de stadioane. De asemenea, circul mediatic provocat de catre cei mai multi dintre conducatori, promovarea non-valorilor si a comportamentelor huliganice, au facut ca suporterii sa se dezica de astfel de elemente, preferand alte activitati de timp liber sau orientarea catre alte sporturi, precum handbal sau rugby, unde s-au simtit mai valorizati. Un alt aspect care a indepartat publicul de stadion este cauzat de suspiciunea legata de corectitudinea competiilor, implicarea mafiei pariurilor si influentarea ierarhiilor interne de catre brigazile de arbitri.  Asa se explica faptul ca singurele stadioane din Romania aflate la standarde de elita sunt pustii, neavand nici public si nici echipe. Este cazul celor de la Piatra Neamt, al celor de la Ploiesti sau al celor de la Cluj. Scandalurile de coruptie de pe plan local, incompetenta la nivel managerial al celor care au gestionat soarta echipelor si lipsa perspectivelor de dezvoltare au dus la disparitia unor echipe de traditie si implicit a publicului sustinator.

MARKETING DEFECTUOS

Acolo unde nu exista viziune, oamenii pier” Stephen R Covey

In Romania, marketingul sportiv este aproape inexistent. Fotbalul, la nivelul Ligii 1, desi primeste un buget de 35 milioane de E de la televiziuni, neglijeaza cu perseverenta promovarea resurselor proprii. Publicul actual, avand acces la surse de informare externe, a devenit tot mai selectiv si aprecieaza interesul cluburilor fata de proprii suporteri. Magazinele de prezentare, articolele promotionale, campaniile de marketig si promovarea evenimentelor sportive lipsesc aproape cu desavarsire sau sunt prezente superficial. In prezent, marketing pentru suporteri, la nivelul cluburilor din prima liga mai fac Dinamo, Viitorul, Craiova si CFR Cluj. Comunicarea cu publicul se face greoi, cluburile nu isi promoveaza sportivii, nu atrag publicul tanar si condamna sistemul legislativ pentru situatia financiara dificila in care se regasesc, in loc sa elaboreze o strategie solida de atragere a publicului pe stadioane, ca sursa de autofinantare. In ligile inferioare situatia este cu adevarat dramatica.
In schimb, la handbal, unele echipe au reusit sa isi promoveze imaginea si sa atraga lumea la sala. CSM Bucuresti ocupa locul al doilea, intr-un clasament european, dupa Gyor, jucand in Liga Campionilor, in fata a 4.300 de oameni.

LIPSA DE IDENTITATE A CLUBURILOR

In prezent, cele mai multe cluburi de traditie din fotbalul romanesc, au disparut sau au fost inlocuite de alte cluburi care isi disputa palmaresul, traditia si culorile cluburilor respective.

Anomalia cea mai mare o reprezinta functionarea in paralel, atat in plan sportiv, cat si in plan juridic, a mai multor cluburi care revendica aceeasi identitate. O parte dintre suporterii cluburilor respective au renuntat sa mai sustina echipele, considerand ca le este inselata loialitatea, iar o alta parte a acestora s-a divizat, unii sustinand clubul “mama”, ceilalti alegand clubul “clona”, masa suporterilor activi inregistrand o scadere semnificativa. Cei mai multi suporteri nu se identifica cu cluburile recent create, iar multi dintre acestia au preferat sa se orienteze catre alte sporturi, precum handbal, rugby sau baschet.

In acest sens, sunt bine cunoscute cazurile Stelei, Rapidului, Craiovei, Ploiestiului si ale altor echipe de traditie.

CONDITII MATERIALE, INFRASTRUCTURA

Lipsa conditiilor de securitate, atitudinea ostila a fortelor de interventie, abuzurile agentilor de paza, lipsa conditiilor adecvate pentru copiii care doresc sa vina la meciuri, ii determina pe iubitorii fotbalului sa ramana in fata televizorului sau sa isi ocupe timpul cu alte activitati. In fond, de ce sa mergi la stadion si sa te trezesti agresat, impins sau evacuat de pe arena, cu biletul in mana, in loc sa urmaresti un film bun sau sa citesti o carte?

O alta problema legata de infrastructura o reprezinta lipsa cailor de acces la stadion, lipsa locurilor de parcare, toaletele insalubre si aspectul invechit al celor mai multe arene din Romania.

CALITATEA SPORTIVA SI EDUCATIA PRECARA A SPORTIVILOR

Tot mai frecvent devenim martorii unor gesturi lipsite de fair-play, a unor rivalitati duse la extrem, gresit intelese, a lipsei de comunicare si de deschidere fata de public. Toate acestea lucreaza in defavoarea relatiei dintre public si sportivi.  De asemenea, pe fondul crizei economice, fotbalul romanesc nu mai produce sportivi de valoare si in acelasi timp, cluburile le dau drumul, mult prea usor, celor care au confirmat, pe sume mult mai mici, comparativ cu alte state din zona, precum Serbia, Croatia sau Albania. Calitatea sportiva a fotbalistilor, uneori indoielnica, scandalurile, lipsa de angajament a acestora, modul in care acestia inteleg sa reprezinte public imaginea unui club, dar mai ales lipsa rezultatelor duce la refuzul publicului de a mai lua parte la meciurile din competitia interna. O alta problema, pe fondul instabilitatii financiare, o reprezinta schimbarile de club, mult prea frecvente, ale jucatorilor, azi ei aparand culorile unui club, peste sase luni sau un an, regasindu-i la alta echipa, in contextul in care publicul trebuie fidelizat, trezindu-i sentimentul de apartenenta la o anumita colectivitate, cu care sa se identifice.

Avand in vedere situatia in care se regaseste fotbalul romanesc, ar fi cazul ca cei care se ocupa de destinele cluburilor din Romania sa inteleaga ca este momentul sa construiasca sanatos, sa renunte la practicile curente si sa redea fotbalului romanesc stralucuirea de altadata.

Ramona Farcau

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *