Emotiile si performanta sportiva

Când emoțiile preiau controlul

Emoțiile joacă un rol central în sportul de performanță. Sentimentele sau emoțiile care generează determinarea de a atinge obiectivul propus, frustrarea unei ratări sau vinovăția în urma obținerii unui rezultat nedorit, au efecte asupra performanței sportivului.

Emoția este o reacție internă la o situație reală sau imaginată, care, în cazul în care nu este gestionată,  poate distrage atenția sportivului de la a se menține la un nivel optim al performanței. Gestionarea emoțiilor implică canalizarea răspunsurilor în mod costructiv. În focul competiției sportive, managementul emoțiilor devine o adevărată capacitate a sportivului, rezultatele pozitive fiind determinate de menținerea răspunsurilor, în urma stimulilor, la un nivel optim.

Emoțiile negative influențează performanța în plan mental și fizic

În primul rând, emoțiile negative determină o încetinire a ritmului. Frustrarea și furia, pe măsură ce se intensifică, generează tensiuni musculare, dificultăți de respirație și afectează capacitatea de coordonare a mișcărilor. De asemenea, cantitatea de energie scade și astfel se instalează mai rapid starea de oboseală.

În plan mental, emoțiile negative devin indicatori ai unor credințe care dezarmează, sportivul nemaifiind încrezător în propriile capacități, necesare în atingerea obiectivelor.

Competiția sportivă poate aduce la suprafață ceea ce este mai bun în sportiv sau, dimpotrivă, slăbiciunile pot prelua controlul

Emoțiile pot fi asociate cu evenimente anterioare, astfel că se transformă în credințe pe care sportivul le poate purta cu sine la fiecare competiție, sub formă de bagaj personal. Acesta este momentul în care pot fi puse în aplicare strategiile de control și gestionare a emoțiilor. Chiar și sportivii cu experiență devin nervoși și tensionați înainte de începerea cursei pentru marele titlu, însă atât timp cât emoțiile sunt ținute sub control, se pot transforma în factori motivanți. Diferența dintre învingători și învinși poate fi determinată și de capacitatea sportivilor de a se adapta.

Importanța acordată pregătirii mentale determină succesul sportivului

Unele păreri susțin, în mod eronat, faptul că aspectele mentale sunt înnăscute și de neschimbat, însă, în realitate, formarea mentală sistematică poate avea un impact similar asupra performanței ca și antrenamentul fizic.

Setarea minții înaintea competiției este unul dintre cele mai importante aspecte ale performanței de top, iar anticiparea pozitivă reduce reacțiile emoționale specifice stresului pre-performanță. Relația dintre gânduri și emoții funcționeză în ambele direcții: chiar dacă emoțiile sunt rezultatul interpretărilor cognitive, ele pot avea, la rândul lor, impact asupra gândurilor.

Înainte de începerea meciului, organismul începe să se pregătească eliberând hormoni, dintre care și adrenalina. În plus, apar schimbări în ceea ce privește atenția, sportivul devenind din ce în ce mai concentrat pe acțiunea ce va urma, iar mintea devine mai activă. Această creștere a excitației poate fi un bun prieten sau, dimpotrivă, un dușman. Setarea adecvată a minții constă în analiza acestor schimbări, într-un mod rațional și în orientarea emoțiilor într-o direcție care să favorizeze reușita sportivă.

Unii sportivi asociază această stare de excitare crescută cu entuziasmul, cu pregătirea organismului pentru a face față competiției, prin utilizarea strategiilor pre-stabilite, un rol important în acest demers avându-l psihologul sportiv. Interpretarea pozitivă a răspunsului la stimuli, de regulă, conduce la generarea emoțiilor pozitive și implicit, la perspective optimiste.

Pe de altă parte, sunt sportivi care interpretează schimbările fiziologice, cum ar fi ritmul cardiac crescut, ca anxietate, îngrijorare și teamă, ceea ce îi impactează negativ.

Centrarea atenției pe amintirile reușitelor anterioare și retrăirea emoțiilor asociate acestora, pot fi mecanisme de spargere a rezistențelor

Sportivul își poate concentra atenția pe aspectele pe care el le poate controla și mai puțin pe ceea ce nu poate fi controlat. A acorda atenție excesivă pe modul în care se pregătesc adversarii, în detrimentul propriei pregătiri, implică un cost semnficativ de energie. Pregătirea proprie, fizică și mentală,  este singurul aspect ce poate fi controlat în totalitate, iar focusarea atenției în această direcție este esențială. În acest mod, incertitudinea se reduce iar șansele ca sportivul să fie afectat negativ de factorii externi se reduc considerabil.

Pregătirea mentală poate include și utilizarea repetată a auto-declarațiilor pozitive

Afirmații precum ,,m-am antrenat din greu și sunt în mare formă”, acționează prin îndreptarea atenției asupra propriei persoane, astfel încât sistemul de credințe să se schimbe în timp și să permită dezvoltarea sentimentelor pozitive cu privire la competiții.

Un exemplu de tehnică de gestionare a emoțiilor, pe care sportivul o poate aplica înainte de concursul sportiv este:

Pasul 1: sportivul închide ochii, își golește mintea și se concentrează pe respirația profundă, ritmică, inspirând pe nas și expirând pe gură.

Pasul 2: reamintirea sau imaginarea unei victorii anterioare, recrearea și retrărirea sentimentelor specifice acesteia.

Pasul 3: recentrarea atenției pe competiția care urmează să înceapă.

Emoțiile sunt o parte importantă a sportului. Deși unele persoane au latura emoțională mai dezvoltată, preluând controlul mental și punând în aplicare planurile psihologice, sportivii pot atinge o stare optimă de pregătire pentru performanță.

Psiholog Erna Constantin