„Sportivi pe Divan” este una dintre putinele lucrari de psihologia sportului traduse in limba romana, care abordeza problematica performantei sportive dintr-o perspectiva psihodinamica, echilibrata si pe intelesul tuturor. Ricardo Rubinstein a reusit sa-si plaseze mesajul la interferenta dintre interesul specialistului in psihologia sportului, a antrenorului, managerului sau sportivului si cea a curiosului care vrea sa descopere ce se afla in spatele performantei sportive. Asa ca daca sunteti pasionati de sport si psihologie, va oferim in amplu interviu cu Dr. Ricardo Rubinstein, realizat pe zoom de colegul nostru, George Forțu.

GEORGE FORȚU: Bună ziua, domnule Rubinstein. Mă bucur să vă văd.
RICARDO RUBINSTEIN: Oh …., la fel.
G.F: Vă mulțumesc pentru timpul acordat publicului român, sportivilor, antrenorilor și psihologilor sportivi care sunt interesați de psihodinamica sportului.
R. R: Este o plăcere să împărtășesc cu voi din experiența mea.
G. F: Mulțumesc. Cum faceți față pandemiei și tensiunii din perioada asta?
R.R: Mă obișnuiesc … bine …. Acum, încep să mă obișnuiesc cu asta, lucrez mult online. Mi-am făcut noi ritualuri acasă legate de lucru și de scris. Bine. Petrec timpul discutând cu prietenii și cu colegii consecințele a ceea ce trăim aici, la noi în țară și despre ce se petrece în lume.
G. F: Vă propun să discutăm despre cartea dumneavoastră, “Sportivi pe divan”- despre psihodinamica sportului sau psihanaliza aplicată în sport. În ce sporturi ați aplicat principiile psihodinamicii?
R.R: Aproape în toate sporturile. În toată lumea. Am avut ocazia să le aplic în fotbal, tenis, basket, hochei, volei, șah, echitație (cu cei care sar cu cai peste garduri), sportivi, alergători.
G. F: O gamă largă de sporturi.
R. R: Aproximativ în toate sporturile.
G. F: Cum ați trecut de la sport la psihanaliză și cum ați decis să aplicați psihanaliza în sport?
R. R: Ei bine…experiența mea cu sportul începe în copilărie când am mers în taberele de vară, la cluburi. Mi-a plăcut să mă joc. Mi-a plăcut să-mi fac prieteni și am continuat să fac sport cu unele întreruperi, mai ales atunci când am avut foarte mult de învățat pentru examene în facultate și când am început pregătirea ca medic. Atunci am avut și mai puțin timp pentru sport. Dar apoi, când am avut mai mult timp, am reînceput să fac sport pe parcursul carierei mele. Ca psihiatru și psihanalist și de-a lungul dezvoltării mele personale mi-a plăcut întotdeauna să înțeleg lucruri în profunzime și să scriu articole despre cum funcționează lucrurile. Și într-un anumit moment al acestei deveniri, vorbeam cu un coleg de-al meu despre practicarea sportului, ne-am dat seama că nu s-a scris nimic din punct de vedere psihanalitic despre sport. Așa că am decis să studiem, să ne gândim la această problematică, incluzând propriile experiențe sportive și puținele experiențe clinice cu sportivii și cu antrenorii pe care le-am avut la momentul respectiv și am început să scriem. Rezultatul acestui efort s-a materializat sub forma unui articol pe care l-am prezentat la un congres din Buenos Aires. Ți l-am trimis. Se numește „Inconștientul în sport”.
G. F: Da, l-am citit. Mulțumesc mult pentru articol.
R. R: Și apoi am continuat să scriu despre acest subiect singur. Am început să studiez în special pe jucători (pe sportivii cu oponent). Am mers să vorbesc cu antrenorii cluburilor de fotbal și ai cluburilor de tenis și alții, dar mai ales de fotbal și tenis. Și atunci am putut vedea diferența dintre ceea ce credeam că se întâmplă și ceea ce se întâmpla cu adevărat cu jucătorii. Apoi, din nou, am discutat cu sportivii și așa mai departe, încercând să înțeleg ce se întâmplă cu acei sportivi în termeni psihanalitici.

G.F: Până când restul sportivilor și antrenorilor vă vor citi cartea, ne puteți prezenta principiile psihodinamicii?
R. R: Principiile psihodinamicii sunt esențiale pentru a înțelege ce se întâmplă nu numai cu sportivii, ci și cu oamenii normali care fac exerciții fizice. Și cum mi-ai spus înainte, au plăcerea mișcării. În sport, poți descoperi multă plăcere, prin mai multe moduri, poți găsi plăcere. Și există o mulțime de beneficii pentru sănătate. Repet, pentru oamenii normali care practică, care fac exerciții fizice și sport. Și apoi există alte consecințe, consecințe sociale, consecințe asupra sănătății…
G. F: Consecințe pozitive.
R. R: Consecințe pozitive, în general pozitive. Și am explorat modul în care ele devin pozitive. Nu putem accepta “MENS SANA IN CORPORE SANO”, fără să înțelegem de ce “MENS SANA” face “CORPORE SANO”. Înțelegi … psihanalitic putem postula că pulsiunile se reîncărcă în corp și putem înțelege ce se întâmplă cu narcisismul și cu autoerotismul și cu modul în care pulsiunea iese la suprafață în lumea exterioară prin descărcarea musculară și apoi se reîncărcă înapoi în corp.

Motivația este buna, dar depinde de o multime de factori. Motivatia este un scop determinat de multiple circumstante, in functie de ambiția ta, de idealurile tale, de modelele pe care le ai.

G. F: Putem spune că explorăm originea motivației, a motivației intrinseci care ne face să facem ceea ce facem și să înțelegem de ce facem și de ce simțim plăcere și toate acestea?
R. R: Motivația este altceva. Putem începe de aici, din beneficiul acestui lucru și al modului în care ne influențează motivația, dar motivația este un scop determinat de multiple circumstanțe, în funcție de ambiția ta, de idealurile tale, ce îți spune familia sau ce îți spun părinții, în funcție de ce promisiuni sociale poți găsi în acest sens, de modelele pe care le ai în cartier, în țara ta. Motivația este bună, dar depinde de o mulțime de factori.

G. F: Este un concept larg. Este ca o umbrelă care este determinată de o mulțime de factori.
R. R: Da, și nu am vorbit despre cum psihodinamica influențează asta. Știi asta. Am spus câteva lucruri. Modul psihanalitic de a înțelege ce i se întâmplă oricui include ideea inconștientului și ideea sexualității infantile.
G. F: Deci, acestea sunt două principii ale psihanalizei, ale psihodinamicii. Un principiu constă în faptul că există un inconștient, pe care îl avem și al doilea este că acest inconștient conține anumite pulsiuni sexuale infantile.

R. R: Corect. Și că avem mecanismele noastre de apărare care sunt construite pentru a face față pulsiunilor care se formează, pe care le avem, pentru a face față presiunilor interne și presiunilor sociale. Ar mai fi și ideea conflictelor dintre instanțele psihice pentru a înțelege cum cineva este mai puternic sau mai slab în termeni de forță a Eului. Putem vedea că aceasta joacă un rol foarte important în performanța sportivului, în modul în care se ocupă de conflicte, cum reușește să mențină și să controleze sau să le transforme în comportamente impulsive.

Istoria si statisticile fac zgomot in mintea sportivilor, iar noi, specialistii, trebuie lucram pentru a restabili echilibrul de forte in plan mental

G. F: În modul în care el se adaptează la provocarea adusă de conflict, la test, la efort, la presiune? În acest fel?
R. R: Și sensul fiecărei provocări adusă de fiecare rival. Nu este la fel de fiecare dată. De fiecare dată este diferit. Și depinde de modul în care se afla în acel moment din viața personală. Și ce înseamnă provocarea pe care o are în acel moment? Cu cine? Ei bine, dacă există vreo istorie despre asta și cum îl influențează acea istorie în prezent?
G. F: Vorbiți despre transfer?
R. R: Jurnaliștii spun mereu: „bine, există o istorie între această echipă și această echipă” și vor ca acele echipe să se confrunte, să joace. Ei spun: „hei, aceasta este echipa care a câștigat 100 de meciuri, iar această echipă a câștigat 20 de meciuri”, așa că
aceasta care a câștigat 100 de meciuri este favorita lor. O.K, istoria face zgomot în mintea antrenorilor în mintea jucătorilor și trebuie să lucrăm cu asta.
G. F: Deci ei spun că rezultatele din trecut pun presiune în prezent. Ei privesc meciul prezent din punct de vedere istoric.
R. R: Da, acesta este unul dintre modurile în care funcționează povestea, istoria și presiunea. Bine, trebuie să te descurci cu asta fie că ești mai puternic, fie că ești mai slab. Așa se pune problema meciului.

G. F: Deci un alt principiu este faptul că partea istorică din noi, istoria noastră, ne face să lucrăm sau să ne adaptăm diferit în prezent și această parte ne afectează prezentul și viitorul.
R. R: Exact așa cum spui. Exact asta.

Sportivii trebuie sa accepte provocarile si sa se mentina activi sub presiunea acestora

G. F: OK. Și cum ne pot ajuta în sport înțelegerea acestor principii? Toată lumea poate aplica aceste principii?
R. R: Nu așa pur și simplu. Trebuie lucrat cu această înțelegere. Nu este ca și cum ai lua o aspirină. Va trebui să lucrezi psihologic, să confrunți și să elaborezi acele preocupări pentru a te bucura de avantaje. Da, într-adevăr, poți profita. Așa se întâmplă chiar
și cu persoanele care se căsătoresc. Am lucrat cu oameni care au mers la maraton. Și am lucrat cu ei pentru a se duce și a rămâne în cursă și pentru a termina maratonul. Să învețe să lucreze puțin pentru a putea menține această situație. Să accepte și să mențină provocarea.

Pentru cea de-a doua parte a interviului, va invitam sa ramaneti curiosi, pana la publicarea acesteia…in curand.

Sursa foto: www.radionacional.com.ar

Psiholog Sportiv George Forțu