
Teama de a gresi in sport. Cum ne distrugem singuri increderea.
29 aprilie 2018
Rolul familiei si al grupului de prieteni in viata tanarului sportiv
3 august 2018Provocările la care este supus un sportiv implică atât nivelul fizic, cât și cel psihologic al acestuia. Performanța presupune antrenarea ambelor dimensiuni la un nivel cât mai înalt, neglijarea oricărui nivel ducând la neatingerea scopurilor propuse.
Pregatirea mentală vizează multe aspecte, care trebuie luate în calcul: gestionarea eficientă a emoțiilor, capacitatea de concentrare, menținerea motivației, încrederea în forțele proprii, autocontrolul, atenția, managementul stresului, remontarea dupa eșec, comunicare eficientă, spirit de echipă, perspective și scopuri clare, aspirații înalte, nevoia de autodepașire, depașirea obstacolelor, etc.
Un procedeu imaginativ este un mod de operare mintală presupunând o succesiune mai mult sau mai puţin riguroasă de compuneri, descompuneri şi recompuneri, integrări şi dezintegrări.Vizualizarea se face în absența stimulilor externi obișnuiți, sportivul imaginându-și toate etapele prin care trece, pâna la victorie. De exemplu, înainte de meci, își vizualizează tehnica de aruncare la poartă, schemele de joc, strategiile care urmează să fie aplicate, dar mai ales vizualizează victoria, se imaginează marcând. El folosește imaginile mentale pentru a vizualiza modul performant în care poate evolua în timpul concursului. Acest mod pozitiv de vizualizare poate schimba atitudinea față de concurs și față de performanța personală.
Folosirea de tehnici imaginative sau vizualizarea este un procedeu folosit cu o eficiență crescută, în sportul de performanță. Sportivul își imaginează mișcările corpului, fragmentând pas cu pas procedura de execuție, specifică fiecărui sport.
Aceasta tehnică are rezultate în mai multe aspecte ale pregătirii mentale ale sportivilor, cum ar fi:
- creșterea motivației sportive: retrăirea unor competiții cu rezultate sportive foarte bune, experiența propriei evoluții și a trăirilor emoționale aferente acesteia în situația respectivă, duce la creșterea dorinței de atigere a scopurilor propuse la un nivel cât mai performant, la impulsionarea și energizarea activității.
- dezvoltarea autocontrolului și gestionarea eficientă de emoții: vizualizarea duce la creșterea controlului execuției mișcărilor specifice. Repetarea
mentală a operațiunilor care trebuie efectuate crește îmbunătățirea execuției în sine. Acest lucru dă o siguranță mai buna sportivului, ducând automat la aducerea emoțiilor la un nivel optim care sa aibă rolul de impulsionare a activității nu de blocare a ei.
- îmbunătățirea capacității de concentrare: folosire tehnicilor de vizualizare ajută sportivul la focusarea pe acțiunea prezentă și menținerea atenției pe parcursul antrenamentului și a competiției.
- dezvoltarea abilităților sportive: repetarea mentală a tehnicilor folosite duce la o perfecționare a tacticii sportivului, deci îmbunătățirea performanțelor proprii.
- creșterea încrederii în posibilitățile sale, optimismul, dezvoltarea unei atituni pozitive și a entuziasmului vis a vis de competiții: imaginarea și vizualizarea unei performanțe pozitive avute îi arată sportivului ca a mai avut în experiența sa momente în carea a reușit să își valorifice potențialul și să învingă obstacolele.
- atingerea scopului propus. Henry Ford spunea că: ” Indiferent dacă tu crezi că poți sau nu, ai dreptate”. Vizualizarea victoriei face uneori diferența.
- pregătirea pentru competiție: imaginarea confruntării cu adversarul, vizualizarea schemelor tactice, acceptarea și vizualizarea provocărilor care ar putea interveni, fac parte dintr-o bună pregătire pentru competiții.
Vizualizarea poate să se realizeze în mai multe forme: vizualizarea propriei tehnici la care poate ajuta filmarea sportivului atât în execuții performante cât și în altele mai slabe. Dicuțiile cu antrenorul pe baza acestor înregistrări îl ajută pe sportiv să vadă care sunt aspectele care trebuie să le îmbunătățească. De asemenea vizionarea unor execuții ale unor sportivi de top ajută în îmbunătățirea tehnicii sportivului. La final se poate face următorul exercițiu de evaluare: Scrie ce ştii să execuți foarte bine în sportul procticat. Scrie apoi întrebări despre ce vrei să înveți. După ce ai te-ai antrenat, poţi scrie despre ce ai învăţat.
Ce Ştiu : Ce Vreau să ştiu : Ce am învăţat :
De la Ce vreau să ştiu se poate porni în stabilirea scopurilor viitoare și a unui program de atingere a lor, inclusiv prin folosirea vizualizarii.
Surse bibliografice:
Marius Craciun, Psihologia sportului pentru antrenori, Editura: Risoprint Cluj-Napoca, 2014.
Andrei Cosmovici, Psihologie generala, Editura Polirom.
Stephen J. Bull, Psihologia sportului. Ghid pentru optimizarea performantelor, Editura Trei.
Psiholog Anca Henzulea