
Autocontrolul ca ingredient al succesului în fotbal
5 noiembrie 2015
Nationala vremurilor noastre
9 noiembrie 2015
In multitudinea de activități pe care omul le întreprinde, există un cumul de forțe și energie care pun lucrurile în mișcare. Când avem de făcut ceva, fie că este o obligație, fie că este ceva ce ne dorim, ceea ce facem trebuie să răspundă întrebării
DE CE ?
Atunci când răspunsul la această întrebare este pentru că ne dorim, pentru că vrem, pentru că simțim că avem nevoie de acel lucru, suntem împinși de motivație să ne atingem țelul.
Motivația este un concept fundamental în științele despre om. La baza comportamentului uman se află întotdeauna un ansamblu de trebuințe, tendințe, afecte, interese, intenții, idealuri – care mobilizează omul înspre realizarea anumitor acțiuni, fapte, atitudini. Nevoia de satisfacție și mulțumire la finalul unui efort susținut reprezintă motivul pentru care o persoana se angajează în anumite acțiuni. Felul în care oamenii obțin această motivație sau cum se manifesta ea pe plan individual ține de fiecare în parte. Unii oamenii îndeplinesc sarcini pentru beneficii materiale, alții pentru gratitudinea intelectuală, spirituală, sufletească. Cert este că motivația este în directă legătură cu toate procesele psihice ale omului. Latura biologică este responsabilă cu satisfacerea nevoilor în cazul cărora motivația are rolul de a ne asigura supraviețuirea. Mâncăm, ne odihnim, muncim pentru a ne întreține și facem multe alte acțiuni care își au mai degrabă lăcașul în zona pulsiunilor și al instinctelor. Odată ce nevoile fiziologice au fost satisfăcute, omul simte nevoia să treacă la nivelul superior unde nevoile psihologice precum dorința de a fi iubit, de a aparține cuiva, de a se dedica unui scop, de a obține anumite realizări țin de stima de sine și de imaginea pe care un om vrea s-o aibă despre propria persoana în raport cu ceilalți. Ca proces, motivația se manifestă pe doua planuri. Ea este intrinsecă atunci când ceea ce ne dorim are legătură cu plăcerea noastră personală, cu felul în care atingerea scopului este legată de pasiunile și preocupările noastre. Întregul motor al organismului este pus în mișcare atunci când motivația este de acest fel, individul reușind mult mai repede și mai eficient să depășească toate obstacolele ce pot apărea în
calea sa. Atunci când trebuie să concentrăm o cantitate mare de energie pentru atingerea unor scopuri exterioare nouă, care țin mai mult de obligații, motivația este de tip extrinsec. Tendința de a evita îndeplinirea sarcinii este mult mai pronunțată, impulsul de a ceda la primul hop de asemenea, iar nivelul de energie implicat este mai mare, cu multă risipă din resursele individului.
Puterea motivației constă în faptul că oamenii trebuie să se cunoască și să știe ce anume își doresc pentru a-și putea alinia acțiunile și energia înspre acele obiective. Trăind după dorințele altcuiva, omul ajunge să se simtă nemotivat și plictisit până la vlăguire, pierde pofta de viață și bucuria de a construi în jurul său ceea ce îl mulțumește. Nu degeaba în vremuri mai îndepărtate oamenii păreau mai mulțumiți, în timp ce astăzi, odată cu evoluția, cu multitudinea de ținte de atins, pragul depresiei a depășit limitele bolii și a devenit un fapt banal ce se inserează ca un coleg de camera în viețile noastre. îmi place ceea ce fac? Îmi place persoana care sunt ? Ce as putea face pentru a fi mai mulțumit cu mine însumi? Acestea sunt Întrebări de la care ar putea pleca o sondare a propriilor dorințe și motivația de a crea viețile pe care ni le dorim.
Psiholog sportiv Irina Anda Babău